De ce trebuie sa suferim?

Ce este suferinta?

Suferinta este o experienta neplacuta fizica sau emotionala.

Cand ne lovim, ne doare – suferim.

Cand cineva drag se stinge, suferim emotional.

De unde apare suferinta?

Suferinta este cumva ceva care este intrinsec in noi? Sau ea este creeata?

Buddha spune ca suferinta apare de la sentimentul de atasament fata de lucruri, oameni, idei.

Atunci cand ne eliminam cu totul acest sentiment de atasament, suferinta nu mai are loc. Si prin asta, concluzia este ca suferinta este ceea ce noi cream, nu este intrinseca.

Dar putem noi sa consideram ca ne cream singuri suferinta prin atasament?

Cum pot eu sa spun ca mi-am creat singura suferinta atunci cand un membru al familiei mele moare? Moartea acestuia nu pot sa o controlez.

Sunt atat de multe exemple in care nu putem controla evenimente exterioare – calamitati, accidente, boli etc. O alta concluzie este ca suferinta apare si fara sa ne-o dorim noi.

Si totusi, de ce exista suferinta?

Care este scopul suferintei? Chiar trebuie sa se intample atat de multe atrocitati in lume? De ce trebuie sa ma doara fizic, sufleteste sau spiritual?
De ce??

Am citit in numeroase carti ca noi suntem aici pe pamant ca sa experimentam suferinta. Si prin suferinta ajungem sa evoluam spiritual mult mai repede.

Adu-ti aminte cand a fost ultima data cand erai fericit.
Cand totul mergea foarte bine.
Totul se potrivea perfect si starea ta de spirit este ridicata.
In acele momente, ti-ai pus problema ca trebuie sa faci ceva ca sa schimbi asta? “Prea sunt fericit si nu-mi convine!”

Nu cred 🙂
Pentru ca atunci cand suntem fericiti, nu vrem sa schimbam aceasta stare. Ramanem in acea stare.

Acum gandeste-te cand anume in viata ta ai suferit mult incat te-a determinat sa iei atitudine si sa schimbi?
In acele momente, nu-i asa ca ti-ai zis: “Ce pot sa fac eu sa imi fie bine?” sau “Cum pot eu sa ies din aceasta situatie?”

Abia cand “ne doare” se pare ca incepem sa ne schimbam. Incepem intr-adevar sa ne schimbam si sa ne dorim schimbarea.

De ce unii oameni se dezvolta si evolueaza abia cand sufera? 

Pentru ca majoritatea oamenilor nu este axata in mod intentionat pe dezvoltare, pe evolutie. 
Uita-te la cei din jurul tau: Cati dintre ei sunt avizi sa se cunoasca mai bine, sa isi adapteze comportamentul intr-unul umanitar, se gandesc tot timpul a adauga valoare celorlalti si a-i respecta? Putini, nu-i asa?

Pe cand multi dintre ei isi traiesc viata de pe o zi pe alta. Nu sunt intentionati sa evolueze. Se lasa in voia sortii si se conformeaza.

De aceea, cred eu, ca Dumnezeu ne da in viata noastra evenimente pe care nu le putem controla tocmai ca sa ne scoata din zona noastra de letargie si prin care noi sa ne dezvoltam, sa ne descoperim, sa devenim mai buni si desavarsiti.

Ca de exemplu: cea mai mare suferinta a vietii mele este ca bunica mea a vrut cu insistenta ca mama sa ma avorteze. Sa ma gandesc ca cineva apropiat mi-a dorit moartea, este crunt.

De ce aceasta suferinta in viata mea? 
Nu stiu exact care a fost intentia lui Dumnezeu de am primit aceasta suferinta, dar eu mi-am luat cea mai importanta lectie – ambitia si lupta prin propriile forte.

Am jurat ca eu imi voi transforma viata ca sa ajut oameni, ca sa las o urma vizibila pe acest pamant si dupa ce nu voi mai fi.
Adica sa constientizeze familia mea ce pierdere mare ar fi fost pentru multi daca eu nu m-as fi nascut.

Credeti ca daca as fi fost scutita de aceasta suferinta, ambitia mea si devotamentul meu fata de mine ar fi fost acolo? Poate ar fi fost intr-un procent mai mic decat in prezent.

Acum imi vine in minte exemplul lui Iisus. Cat de mult a suferit? Ce spune aceasta suferinta despre umanitate? Prin suferinta, omul se mantuieste.

Abia acum incep sa inteleg ceea ce spune John Maxwell in Cele 15 legi ale dezvoltarii personale 

“Orice suferinta ajuta o persoana sa se cunoasca mult mai bine!”.

Stiu ca este greu ceea ce iti voi spune acum, dar macar retine:
~ Imbratiseaza suferinta si simte-te norocos ca treci prin ea. Pentru ca implicit ea iti aduce un mare pas in evolutia ta pe acest pamant.~